luni, 31 octombrie 2011

Un domeniu crucial: Sănătatea !




Centru Medical Multifuncțional la Bozovici
Medicii au trebuit convinși de la București și Reșița să nu lase Valea Almăjului fără asistență medicală
Daniel Botgros
Prin desființarea Spitalului din Bozovici, care deservea un număr de 26.000 de persoane din Valea Almăjului, Caraș-Severin, s-a creat un anumit gol de asistență medicală în zonă. Spitalul intrase pe lista fostului ministru Cseke, cel care s-a văzut nevoit, la acel moment, să se conformeze modelelor europene în privința numărului de paturi. Drept e că Spitalul din Bozovici nu era unul de top și majoritatea bolnavilor erau trimiși la Reșița dar el acoperea, totuși, din punct de vedere medical, o suprafață însemnată.
La momentul desființării spitalului la Bozovici a avut loc o adevărată revoluție, oamenii opunându-se din răsputeri unei asemenea perspective. Nu s-a mai putut face însă nimic, atunci. Dar, autoritățile locale din Bozovici nu au aplicat nici măcar pentru a transforma spitalul într-un cămin pentru bătrân, așa cum prevedea Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ministerul Muncii. Lucrurile au rămas, aparent în aer. A fost însă doar o aparență, pentru că, așa cum afirmă senatorul PD-L de Caraș-Severin, Iosif Secășan, vicepreședintele Comisiei medicale din Senat, el a făcut, împreună cu Consiliul județean și cu Dumitru Secășan, directorul Spitalului Județean de Urgență din Reșița, numeroase demersuri pentru înființarea la Bozovici a unui Centru Medical Multifuncțional, pe ”ruinele” fostului spital. De altfel, cei doi medici, însoțiți de reprezentanți ai Casei de Asigurări de Sănătate a județului, s-au întâlnit joi, la Bozovici, cu primarul Aurel Miclea și cu cadrele medicale ale fostului spital, pentru a le convinge să adere la ideea unui centru multifuncțional. Discuțiile au durat destul de mult, pentru că medicii au fost nevoiți să înțeleagă noul sistem. În fapt, ei vor fi angajații Spitalului Județean din Reșița, clădirea le va fi pusă la dispoziție printr-un parteneriat cu Consiliul județean, care a și aprobat această construcție iar personalul auxiliar va fi plătit prin eforturile administrației locale. Primarul Aurel Miclea a cerut Consiliului local să emită o hotărâre de aprobare a parteneriatului și s-a angajat ca, în cel mai scurt timp, să constituie o fundație prin care se va derula activitatea Centrului Multifuncțional. Medicii angajați aici vor fi însă obligați să aibă doar un singur contract cu Casa de Asigurări și, în consecință, dacă au cabinete particulare vor lucra pe ele în regim strict privat. Ei nu vor avea voie să interneze bolnavi decât pe o perioadă de maxim o zi, dar fără a-i integra într-un regim hotelier, ci doar pentru anumite investigații. Corpul medical de aici va avea, însă, după cum afirma dr. Dumitru Secășan, o autonomie financiară.
Senatorul Iosif Secășan, care a participat la discuția de la Bozovici, crede că era important ca Valea Almăjului să aibă asistență medicală, chiar și în acest regim, pentru că e deservită o populație de circa 26.000 de persoane iar distanța până la Reșița e destul de însemnată. Demnitarul cărășean a avut mai multe runde de discuții cu fostul și actualul ministru al Sănătății, reușind, alături de colegii săi din teritoriu și de conducerea Spitalului Județean din Reșița, să pună bazele unui asemenea centru, al cărui model ar urma să fie copiat și la Anina, unde, de asemenea, a fost desființat spitalul. Județul Caraș-Severin a pierdut trei spitale, în urma reorganizării – la Bocșa, Anina și Bozovici – cel de la Oțelu Roșu reușind să fie salvat. (articol apărut în cotidianul Ziua de Vest)

Dr. Iosif Secășan, senator de Caraș-Severin, a fost invitatul emisiunii ”Dincolo de Aparențe” de miercuri, 26 octombrie 2011.

duminică, 30 octombrie 2011

Demos Kratos



„Puterea poporului“, democraţia, este o noţiune, un sistem, în egală măsură lăudat, cât şi criticat. Este, deocamdată – verificat la proba istoriei – cel mai bun sistem social pe care-l avem. Criticat de regimurile autoritare, adulat de capitalişti (şi nu prea), controversat dar funcţional, sistemul democratic a învins, fără doar şi poate, celelalte experimente sociale, sistemele concurente, unele nocive, precum comunismul, juntele militare şi alte forme de guvernare, care s-au restrâns serios în ultimii ani. Cu toate astea, democraţia are racilele ei. Dincolo de faptul că sistemele democratice încep să fie subtil controlate de către forţe oculte ce se spune că intenţionează acapararea puterii sociale şi economice în mâinile unui grup restrâns de indivizi – şi aici cuceririle tehnologiei digitale, digitalizarea şi virtualizarea, în fond, a quasimajorităţii activităţilor sunt un excelent mijloc de control –, democraţia devine tot mai puţin participativă.
Pe de o parte, mecanismele de consultare a populaţiei nu sunt foarte bine puse la punct. Motivaţia rezidă în general din ideea că astfel de acþiuni cum sunt referendumurile se dovedesc a fi scumpe. Pe de altă parte, este tot mai evident că populaţia vine în număr de fiecare dată mai mic la vot. Unii analişti din această parte de ţară pun aspectul respectiv pe seama faptului că, vezi Doamne, suntem deja occidentali şi că în Vest oamenii sunt mai puţin interesaţi de procesele electorale, fiind mai concentraţi spre propria existenţă şi, eventual, prosperitate. Există un sâmbure de adevăr în aceste afirmaţii, dar ele suferã, totuşi, de o eroare de viziune, de interpretare. În primul rând, România nu e încă o ţară occidentală în sensul general valabil al cuvântului. Aici mai sunt atât de multe de făcut, mecanismele, mai ales cele economice şi instituţionale, nefuncţionând nici pe departe cum trebuie. De aceea, apatia de tip occidental n-ar trebui să se potrivească la noi.
De altfel, ceea ce se întâmplă în statele dezvoltate nu e o apatie, ci, mai degrabă, rezultanta faptului că lucrurile sunt puse în mişcare şi merg în direcţia bună. Ceea ce nu s-ar putea spune la noi. În România e vorba de taxarea clasei politice, care de ani de zile generează pe scena publică aceleaşi figuri reşapate o dată la patru-cinci ani, cu make-up-ul tot mai complex, mai subtil şi mai viclean al campaniilor electorale. De aici, repulsia oamenilor pentru politică, pentru promisiunile goale din logoreea elevată (uneori) a candidaţilor...

marți, 25 octombrie 2011

Doctorii politici



Medicii români au intrat în politică destul de brusc. După ce, câţiva ani după 1990, au stat „la cutie“, unii neobişnuiţi cu acest fenomen iar alţii, poate, considerând că „datul din coate“ e sub demnitatea lor, ei au realizat, dintr-odată, că, dacă nu se implică ei, riscă să fie conduşi de alţii, consideraţi inferiori. A fost, practic, semnalul. Imediat după aceea, elita de intelectuali de care vorbim a început să pătrundă în politică. Barierele fuseseră rupte. Abdicând chiar de la unele principii, doctorii şi-au spus cã „aşa nu se mai poate“, că trebuie schimbat ceva. Mai întâi în domeniul lor, apoi şi în celelalte. S-au înscris în partide, au candidat la început prin consiliile locale, apoi în cele judeţene, la deputăţie, au pătruns, cum s-ar spune, în politica mare. Sigur, nu toţi, mulţi au rămas, poate vrând, poate nevrând, la profesie, dar unii au reuşit să escaladeze rapid scara ierarhică a politicii.
Prestigiul de care se bucurau în societate, inteligenţa multora dintre ei, structura interioară şi exterioară organizată, eficienţa, capacitatea deciziilor rapide, i-a transformat rapid în actori politici importanţi. Poziţiile politice din partide şi-au arătat apoi şi primele roade: au ocupat funcţii de conducere în domeniile şi instituţiile lor, parfumul puterii, captivant pentru orice tip de personalitate, a început să adie. Astfel, a mai apărut un argument, în afara celui profesional. Cel politic. Dar şi zâzania. Luptele pentru putere. Schimbările din funcţii pe criterii politice, şi nu neapărat profesionale, au început să doară. Dar medicii, structuri adaptabile, s-au obişnuit şi cu asta. Au acceptat, nu-i aşa?, jocul politic. Şi au început să-l facă bine, unii dintre ei. S-au impus în posturi care implicau decizii grele, le-au dus bine la capăt. Au realizat lucruri pe care poate alt tip de oameni de decizie nu le-ar fi putut realiza.
Dar au căzut şi ei victime, tot politicii. Nu toţi liderii din sănătate sunt astăzi medici. Supremaţia celor cu jurământul lui Hypocrat s-a fisurat în ultimii ani. O bună parte din lumea medicală a acceptat şi propuneri ale “nemedicilor”, însă. Un exemplu în acest sens este, cu siguranţă, Eugen Nicolăescu. Dar schimbările directorilor de instituţii medicale au început să provoace cutremure, seisme dureroase de orgoliu professional, moral, intelectual, cum vreţi. E partea întunecatã a politicii, al cărei cupe amare au înghiţit-o cu noduri, medicii ajunşi pe acest tărâm. Dar, unii doctori se întorc la „uneltele“ lor şi asta-i face de apreciat. Renunţă de bunăvoie la funcţiile politice, pentru a se putea întoarce la viaţa medicalã. Aleg profesia lor de o viaţă, şi acest lucru îi face să aibă caracter. Numai că nu toţi o fac din profesionalism, ci, iertată-ne fie această aserţiune, şi din interes. Meseria de medic poate fi foarte bănoasă, de multe ori şi, cu siguranţă stabilă. Pe când pentru politică trebuie să ai stomac…

vineri, 21 octombrie 2011

Presa regională și regionalizarea



Am avut, miercuri, 19 octombrie, o ediție deosebită a emisiunii ”Dincolo de aparențe”, pentru că invitatul meu a fost jurnalistul timișorean Lia Lucia Epure, directorul cotidianului regional Ziua de Vest. Ar fi fost o revelație discuția cu Lia, dacă n-aș fi știut dinainte că este un desăvârșit intelectual, un fin și atent observator al realității complexe, un dascăl (este cadru universitar și doctor în comunicare), un vertical om al cetății. Într-un cuvânt, o bănățeancă și europeană, totodată, educată și cultă. Nu în ultimul rând, un lider autentic, ce conduce de ani de zile cu succes publicațiile Focus Vest și Ziua de Vest. Dar, chiar și așa, cunoscând-o de ani buni, dialogul cu ea a fost, pentru mine, gazetarul, o revelație, așa cum am avut ulterior semnale că a fost și pentru telespectatorii noștri. Nu sunt, cele de mai sus, laude sterile, ode goale, închinate personagiilor dubioase ale zilei, ci un șir de realități adecvate unui profil intelectual de excepție. Care este, fără doar și poate, Lia. Invitatul meu a trecut dezinvolt prin statutul jurnalistului, al presei naționale și regionale, al regiunii dar și prin registrul complicat și complex al mentalităților și apartenenței locurilor. Îi mulțumesc și pe această cale pentru discuția noastră și o mai aștept cu deosebit interes.








luni, 17 octombrie 2011

"Presa regională şi regionalizarea"



Postul BANAT TV din Reşiţa va difuza miercuri, 19 octombrie, începând cu ora 20.15, emisiunea "Dincolo de aparenţe!", în cadrul căreia realizatorul Daniel Botgros şi invitata Lia Lucia Epure - directorul cotidianului Ziua de Vest - vor vorbi despre "Presa regională şi regionalizarea".

Emisiunea va fi difuzată în reluare vineri, 21 octombrie, de la ora 21.45. (Ziua de Vest, 18.10.2011)

vineri, 14 octombrie 2011

Oamenii - armă!



La ”Dincolo de Aparențe” a poposit miercuri, 12 octombrie 2011, maestrul Zoltan Lipan - 6 Dani în Karate shotokan și 4 Dani în Karate Godai Ryu, însoțit de câțiva dintre elevii săi: Melisa Kiss, Alexandra Paraschiv și Vlăduț Paraschivu, toți centuri negre cu 1 Dan. Profesorul reșițean, care de ani de zile obține rezultate impresionante la concursurile naționale și internaționale, ne-a dezvăluit, alături de tinerii karateka pe care-i pregătește, câteva dintre secretele acestei minunate arte marțiale, adaptate și transformate în sport. Un sport care se dorește a fi cât mai curând declarat olimpic. În seara dinaintea emisiunii noastre, clubul pe care-l conduce Zoli Lipan, ce aparține de sistemul școlar cărășean, a avut o vizită de marcă, de fapt două: marele maestru german Wolfgang Joss-Held, 10 Dani, întemeietorul stilului Godai Ryu, desprins din karate tradițional, dar având la bază o combinație de mai multe stiluri de luptă, adaptate situațiilor reale, acolo unde nu sunt nici echipamente de protecție și nici arbitri. Marele maestru, președinte al Godai Ryu International, este un om modest, natural, ca toți practicanții acestei nobile arte ce au ajuns la acest nivel. Postura sa, arta desăvârșită, explozia loviturilor și procedeelor sale sunt absolut uimitoare. De altfel, Wolfgang pregătește trupe speciale americane, canadiene sau franceze, fiind o figură emblematică a artelor marțiale mondiale contemporane. Alături de el s-a aflat maestrul arădean Teo Răduț, 6 Dani în Godai Ryu, președintele Godai Ryu România, care, împreună cu Zoli Lipan și cu Wolfgang Joss-Held, au făcut o sesiune de pregătire cu karateka reșițeni. Aceștia și-au văzut visul cu ochii, pentru că nu în fiecare zi ai ocazia sa-l vezi la lucru pe fondatorul stilului Godai Ryu, un stil special de luptă, care pune accent pe atacul declanșat pe atacul adversarului și pe succesiuni cât mai lungi de lovituri care să-l scoată din luptă. Wolfgang Joss-Held, de pildă, e capabil că execute serii de câte douăzeci de lovituri diferite în punctele vulnerabile ale competitorului de pe tatami. Godai Ryu promovează combinația naturală între execuțiile de apărare și cele de atac, pornite din poziții care să deruteze adversarul și s-l scoată cât mai repede din luptă. Zoltan Lipan va continua, așa cum a declarat în emisiune, că participe la competiții și să obțină rezultate bune, sperând ca într-o zi printre sportivii reșițeni premiați la sfârșitul anului să se numere și sportivii săi. Dar, aceasta numai după ce karate-ul va fi declarat sport olimpic.









luni, 10 octombrie 2011

Iluminaţii



Dezbateri publice, talk-show-uri, niagare nesfârşite de vorbe, miliarde de litere, monitoare sau televizoare încinse la maximum, calculatoare cu coolere zbârnâind la limită, bârfe, politică, politică, politică, alegeri, guverne, parlamentari, şefi de partide, scrutin, directori, primari, serviciu, preşedinţi, economie, ziare, Uniunea Europeană, criză, euro, maşini, leu, inflaţie, proteste, preţuri, mizerie, vulgaritate, petrol, servicii secrete, război, interese, foamete, secetă, aur, Hollywood, uragane, liceu, crimă, atentat, încălzire globală, focuri de armă, blocadă, negocieri, declaraţii, proteste, putere mondială, averi, ocultism.
Năucitor, nu? Aşa supravieţuim. Agresivitatea asta o suportă celulele noastre, creierele noastre, conştiinţele noastre, sufletele noastre, zilnic. De fapt, în fiecare secundă. „Orice formă vie de pe Pământ e o modalitate de a se opune puterii distrugătoare a timpului“, spun oameni inteligenţi. Forma vie e agresată nu numai de radicalii liberi, la mare modă, care sapă, se spune, în fiecare microsecundă la „fundaţia“ celulelor, distrugându-le, ci şi de asprimea unei societăţi bezmetice, în direcţia explozivă în care a apucat-o.
În spatele acestui decor asurzitor, liniştea rece a Planului. A marelui Plan Universal, care va duce omenirea într-o direcţie ocultă, ermetică, favorabilă Iluminaţilor – poate urmaşii grupării bavareze din 1776, apărută la Munchen, despre care se spune că se află şi acum în spatele fiecărei decizii mondiale majore - sau poate favorabilă altora ca ei. Aceşti necunoscuţi păpuşari planetari scriu partituri pentru ceea ce credem noi că reprezintă puterea mondială, pentru şefii de state, pentru bancheri, pentru cei mai influenţi şi bogaţi indivizi ai planetei. Cei mai puternici oameni ai Terrei fac parte din organizaţiile lor. Dar aceştia doar interpretează partiturile respective. Cuminţi, docili, nu faţă de electorat, ci de cei care-i conduc. Şi noi ne închipuim că facem politică, ne iluzionăm că trăim în democraţii, că putem influenţa ceva cu bietele noastre voturi de pe la alegeri. Ne consumăm în politică, ardem în faţa televizoarelor, dar nu facem decât să ne agităm în decorul strâmt, meschin, al propriei noastre îngrădituri. Planul, Marele Plan, ne este complet necunoscut. Numai că lucrurile evoluează într-o anume direcţie şi noi dispunem de insuficiente informaţii pentru a asambla acest puzzle imens, să-i putem vedem scopul.

vineri, 7 octombrie 2011

Lumea, la ora exactă




O privire radiografiantă asupra complicatelor evoluții internaționale de care, vrând-nevrând, trebuie să ținem cont chiar și în acest colț de țară, au aruncat miercuri, 5 octombrie, invitații mei, judecătorul Rustin Ciasc și jurnalistul Mario Balint. Cu preocupări în domeniul politicii, geo și macropoliticii mondiale, dar și cu serioase capacități de analiză a ”orei exacte” a lumii, invitații mei au alunecat cu dezinvoltură prin evoluțiiile Palestinei, Consiliului Europei, Uniunii Europene, crizei europene, crizei americane, în general vizavi de o nouă paradigmă pe cale a se naște acum, în acest deceniu și în acest secol când pare că polii de putere se mișcă de la Atlantic spre Pacific, așa cum observau invitații mei. O discuție agreabilă, interesantă, care a pus în lumină resorturile mai puțin vizibile ale unui perpetuu război: acela pentru supremație economică și militară, camuflat, însă în acte și decizii botezate cu totul altfel.



miercuri, 5 octombrie 2011

Vă aștept interactiv la ”Dincolo de Aparențe”!


Bine v-am regăsit, dragi prieteni ai emisiunii ”Dincolo de Aparențe”! Am creat, recent, un cont de e-mail și, totodată, un ID de Messenger destinat programului de miercuri seara, pentru aceia dintre dv. care doriți să intrați în direct în contact cu noi sau aveți oricând sugestii ori întrebări la care suntem deschiși. Adresa este ddeaparente@yahoo.com iar ID-ul, ddeaparente. De asemenea, puteti accesa contul de Facebook Dincolo de Aparente. Am ales aceste modalități de interactivitate pentru a fi oricând sensibili la ideile și, de ce nu, exigențele dv. și, în același timp, să putem discuta cu invitații emisiunii mesajele pe care le trimiteți. Vă mulțumesc și vă aștept în fiecare miercuri, de la ora 20.15, pe Banat TV.
Al dv.,
Daniel Botgros